Arborele de Cacao

                                          Arborele de cacao (Theobroma cacao)

                     Arborele de cacao (Theobroma cacao) aparține genului Theobroma, familia Malvaceae. Acest gen cuprinde 20 de specii de arbuști ce ating 4–5 m înălțime, cu frunza verde tot timpul anului, care cresc în pădurile tropicale din America latină. Denumirea științifică a plantei a fost dată de naturalistul suedez Carl von Linné.

Fructele sunt asemanatoare unor pepeni verzi, au lungimea de 20-25 cm si greutatea de 300-500 g. In interiorul pulpei zemoase se gasesc boabele de cacao dispuse in randuri, avand dimensiuni diferite, in functie de specie. Un arbore de cacao produce circa 40 de fructe, de la care se pot recolta pana la 1 kg de boabe de cacao, iar un fruct contine 25-40 seminte aplatizate. La sfarsitul celor 6 luni de maturizare fructele au o culoare de la galben- portocaliu pana la mov, in functie de perioada de maturitate si de specie.

Semințele din fructele arborelui de cacao conțin teobromină și într-o concentrație mai redusă, cofeină. De asemenea florile cresc direct din trunchi și nu pe ramuri, ca la alți arbori.

Cultivarea și utilizarea arborelui de cacao a fost timpurie și extinsă în Mezoamerica. Vase ceramice cu reziduuri de la prepararea băuturilor din cacao au fost găsite la situri arheologice datând din perioada timpurie a culturii mezoamericane (1900-900 î.Hr.).

Cacaua este cultivată pe aproximativ 69,000 km² în toată lumea. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), primele 20 de țări producătoare de cacao în anul 2005 au fost, după cum urmează:

Coasta de Fildes, Ghana, Indonezia, Nigeria, Brazilia, Camerun,Ecuador, Columbia, Mexic, Papua Noua Guinee, Malaezia, Republica Dominicana, Peru, Venezuela, Sierra Leone, Togo, India, Filipine, Republica Congo si Insulele Solomon.

Istoria ciocolatei                  

In anul 600 e.n. maiasii au migrat spre regiunile nordice ale Americii de sud si aici au pus bazele primelor culturi de arbore de cacao in peninsula Yucatan. Se pare ca maiasii aveau deja de cateva sute de ani un adevarat cult pentru fructele arborelui de cacao. Boabele de cacao erau considerate un bun de mare pret si erau folosite atat ca mijloc de plata cat si ca unitati de calcul al valorii altor bunuri.

Maiasii si aztecii produceau din boabele de cacao o bautura numita ‘xocoatl’. Lagende aztece sustineau ca semintele de cacao fusesera aduse din paradis si ca intelepciunea si puterea se trageau din consumul fructelor arborelui de cacao. Conform acestor legende zeul Quetzalcoatl adusese aceste seminte cand a coborat pentru prima oara pe pamant pe o raza a luceafarului de dimineata si le-a oferit omenirii ca dar de pace. Tot Quetzalcoatl este cel despre care se crede ca le-ar fi aratat oamenilor cum sa prajeasca si sa macine semintele de cacao, iar apoi sa le lase la macerat pentru a produce in acest mod o pasta solubila in apa.

Aztecii au adaugat adaugat acestei bauturi diverse mirodenii si i-au transformat denumirea in ‘cacahuatl’, adica ‘apa amara’ si au ridicat-o la rangul de bautura rituala. In continuare cacaua era considerata ca fiind izvorul absolut al intelepciunii si al cunoasterii.
Se pare ca la oficierea ceremoniilor maritale ale vremii parintii mirilor trebuiau sa ‘cinsteasca’ nuntasii cu un vas din aceasta bautura a carui dimensiune dadea masura averii tanarului cuplu si ii atribuia acestuia un loc in ierarhia sociala.

In cultura Maya, populatia avea dreptul sa bea ciocolata doar la ocazii; in rest, acesta bautura era destinata folosirii doar de catre regi. Insa, in cultura Azteca, doar preotii, militarii decorati, conducatorii si comerciantii foarte instariti aveau dreptul sa utilizeze aceasta licoare regala.

Semantic vorbind, cuvantul ‘ciocolata’ se pare ca provine din teremnul maias ‘xocoatl’, in timp ce ‘cacao’ ar proveni din aztecul ‘cacahuatl’. In dialectele ceva mai recente ale populatiilor amerindiene de pe teritoriul Mexicului de astazi termenii ‘choco’ si ‘atl’ s-ar traduce prin ‘spuma’ si respectiv ‘apa’. Indiferent insa de semantica si originile teremenilor de cacao si ciocolata, acestea au fost consumate de-a lungul timpului mai mult in forma lichida decat sub forma pe care o cunoastem noi astazi respectiv de pudra sau ciocolata solida.
In cartea sa din 1923,’The Cocoa and Chocolate Industry’, Arthur W. Knapp arata ca in mitologiile asteca si maiasa ciocolata era bautura zeilor si ca semintele de cacao reprezentau binecuvantarea Zeului Aerului pentru omenire. De asemenea zeitele protectoare ale ciocolatei erau Tonacatecutli, zeita mancarii si Calchiuhtlucue, zeita apei. Aceeasi lucrare arata ca in cinstea celor doua zeite, in fiecare an, aveau loc sacrificii umane rituale. Bineinteles, celor sacrificati li se dadeau ca ultima masa alimente bazate pe cacao.

Beneficiile ciocolatei

Boabele de cacao contin in proportie de 40-60% grasime solida. Acesta este untul de cacao care este folosit in industria farmaceutica si cosmetica.Untul de cacao contine acizi grasi, acid strearic,acid olei si trigliceride. In plus semintele mai contin cafeina si teobromina care au proprietati stimulatoare si flavonoide, minerale, in special magneziu si polifenoli ( antioxidanti ).

Consumul de cacao si al ciocolatei amarui s-a dovedit a fi benefic deoarece stimuleaza sistemul nervos, Pudra de cacao folosita in ciocolata contine o substanta antioxidanta, numita flavonol care are capacitatea de a energiza functiile mentale. Astfel, vasele de sange din creier se dilata si permit patrunderea unei cantitati mai mari de sange si implicit de oxigen. In consecinta, cand consumam ciocolata neagra ajutam creierul sa lupte cu oboseala, insomnia sau imbatranirea.

Studii recente au aratat posibile beneficii ale consumului zilnic de cacao,aceasta are un un puternic efect antioxidant natural, reducand tensiunea arteriala, imbunatateste dilatarea vaselor si determina scaderea colesterolului din sange.

De asemena componenta de natura grasa si zaharoasa a ciocolatei stimuleaza hipotalamusul, inducand o senzatie placuta, cu efect asupra nivelului serotoninei.

Conform unor cercetari realizate la Universitatea Harvard, Universitatea California si in mai multe laboratoare de cercetare ale unor universitati din Europa, medicamentele pe baza de cacao ar putea ajuta in tratamentul diabetului, dementiei si a altor boli.

Unele studii indica chiar efecte de temperare si reducere a tusei persistente. Ingredientul activ in cambaterea tusei, teobrominafiind de trei ori mai eficienta in tratament decat codeina,principalul medicament utilizat contra tusei. Deasemeni ciocolata are o actiune locala de calmare si rehidratare a mucoasei gatului.

Flavonoidele au o actiune inhibatoare antidiareica, ceea ce sugereaza breneficii antidiareice ca urmare a consumului de ciocolata.

Cremele cu protectie solara facute din cafea, ciocolata sau ceai previn mai mult cancerul de piele in comparatie cu cele obisnuite, arata un studiu al Universitatii Washington.

Potrivit studiului, cofeina protejeaza pielea impotriva razelor ultraviolete si reduce riscul ca celulele sa devina canceroase.

Untul de Cacao (BUTYR CACAO)

Untul de cacao este substanța de bază pentru multe dintre produsele pe care le folosim. Este ingredientul primar pentru ciocolată – îi adaugă acea textură fină și cremoasă pe care o adorăm. Există, însă, beneficii care merg mai departe de excitarea papilelor noastre gustative. Această grăsime naturală care este extrasă din boabele de cacao produse de arborele de cacao e folosită de ani de zile în produse cosmetice și în medicină pentru proprietățile ei terapeutice, dar și în mâncare, unde îmbogățește gustul.

Untul de cacao este un tip de grăsime vegetală cu un nivel ridicat de grăsimi saturate. El conține:

  • 34,5% acid oleic (omega 9)
  • 34,5% acid stearic
  • 26% acid palmitic
  • 3,2% acid linoleic (omega 6)
  • 1% acid arahidonic
  • 0,3% acid palmitoleic
  • restul de 0,5% fiind alcătuit tot din acizi grași

Untul de cacao mai conține și triptofan, antioxidanți (polifenoli, flavonoide), cât și calciu, magneziu, zinc, potasiu, vitamina E și vitamina K, dar și cafeină. Când îl consumăm, ni se stimulează producția de feniletilamină și dopamină, ambele responsabile de o stare de ușoară euforie și visare.

Proprietăţile untului de cacao asupra pielii şi părului:
– Untul de cacao este dedicat  tuturor tipurilor de piele, oferind o hidratare intensă datorită acizilor graşi pe care îi conţine. La contactul cu pielea, untul se topeşte şi este uşor absorbit în piele.

– Folosit regulat, untul de cacao face ca pielea să capete o textură catifelată şi o strălucire naturală. Este eficient pentru echilibrarea tonului pielii, menţinerea ph-ului, eliminarea roşeţei şi calmarea iritaţiilor (eczeme, dermatită).

– Ajută la estomparea cicatricilor datorită abilităţii sale de a păstra apa chiar şi în straturile cele mai adânci ale pielii.

– Antioxidanţii pe care îi conţine luptă împotriva radicalilor liberi responsabili de îmbătrânirea pielii.

– Stimulează sinteza de colagen, întărind, dând viaţă şi tinereţe pielii.

– Pentru a preveni şi estompa vergeturile este de preferat să alegi un produs care, pe lângă unt de cacao, conţine colagen şi elastină. Toate acestea contribuie la sporirea elasticităţii pielii.

– Folosit la masaj, untul de cacao are un puternic efect relaxant, destresant, energizând întregul organism şi stimulând sistemul imunitar.

-Poate fi folosit ca şi cremă solară, având capacitatea de a intensifica bronzul, însă specialiştii spun că nu blochează suficient razele soarelui.

– Aplicat constant pe călcâie, coate şi genunchi, untul de cacao reface ţesuturile epidermei. Pentru a-i potenţa efectul de hidratare, foloseşte-l seara şi acoperă-ţi picioarele cu şosete.

– Hidratează, regenerează, revitalizează, fortifică şi oferă volum părului, prevenind despicarea vârfurilor. Dacă ai părul foarte uscat, aplică unt de cacao pe toată lungimea firelor de păr, acoperă-l cu un prosop încălzit timp de două ore şi, apoi, spală-l cu un şampon obişnuit.

Untul de cacao este de două feluri – rafinat și nerafinat. Ambele variante sunt sănătoase, însă deosebirea dintre ele este faptul că în cazul celui rafinat se folosesc și alte substanțe în procesul de producție.

Untul de cacao rafinat este cel procesat. Rostul rafinării este acela de a elimina impuritățile, aromele puternice, culoarea sau mirosul. Industria cosmetică, spre exemplu, pentru a putea controla proprietățile unui produs are nevoie de unt de cacao rafinat.

Untul de cacao nerafinat, pe de altă parte, este produsul brut obținut după o primă presare. Nu se intervine cu nimic în compoziția lui, motiv pentru care este varianta cea mai naturală de extract din boabele de cacao. Acesta este solid, însă cu ajutorul unei băi cu abur, își modifică gradul de maleabilitate. Acesta este și cel care poate fi folosit cu încredere la gătit. Are o aromă mult mai puternică de cacao față de untul de cacao rafinat.

Beneficiile untului de cacao asupra părului:

  • hrănește părul și îl face mai rezistent în fața factorilor nocivi de mediu
  • ajută la descurcarea părului și îl face mai ușor de pieptanat și de coafat
  • întărește firul de păr și previne rupererea lui
  • dă volum părului
  • hrănește scalpul și previne uscarea lui, ceea ce îl face un remediu eficient împotriva mătreții

Folosește o mască naturală din unt de cacao preparată în casă și vei putea să-ți revigorezi părul, indiferent de afecțiunea sa.

Ingrediente:

  • 2 linguri de unt de cacao
  • 2 linguri de purdă de cacao
  • 1 linguriță de miere de albine
  • 30-40 ml infuzie de ceai verde
  • 2 linguri de ulei de măsline

Beneficiile untului de cacao în alimentație:

Iată câteva beneficii de care te vei bucura dacă îl folosești ca ingredient în prăjituri:

  • are un conţinut ridicat de acizi grași buni (omega 9 și omega 6), de ajutor pentru creier și sistemul cardiovascular
  • polifenolii pe care îi conține ajută la ameliorarea simptomelor astmului
  • este un antidepresiv natural, ajutând la producția hormonului fericirii – serotonina

Cea mai simplă și mai delicioasă rețetă cu unt de cacao

Așa cum îți spuneam mai sus, untul de cacao poate fi utilizat și la gătit, pentru a pregăti deserturi absolut delicioase. Un alt avantaj este că poți să ai parte de deserturi grozave tot anul, pentru că untul de cacao este un produs de post, care te va ajuta să pregătești dulciuri deosebite.

Dar, dacă tot ne-a rămas gândul la ciocolată, să vedem cum se prepară o rețetă extrem de simplă dar spectaculoasă visual și la gust- ciocolată albă de casă cu unt de cacao și coacăze:

 

Ingrediente:

  • 200g unt de cacao
  • 40g unt
  • 50g lapte praf
  • 1 baton de vanilie
  • 2 linguri de sirop de agave
  •  50g coacaze negre deshidratate (sau orice alt fel de fructe deshidratate preferi)

Mod de preparare:

  • se pun la topit la baie de aburi untul de cacao și untul
  • când s-au topit aproape de tot, se iau de pe foc și se amestecă până se topesc complet
  • se adaugă laptele praf, semnițele din batonul de vanilie, siropul de agave și se amestecă cu ajutorul unui tel până la omogenizare
  • se iau niște forme mici de brioșe sau de bomboane; se așază fructele deshidratate la bază iar deasupra se pune amestecul
  • se lasă la frigider până se solidifică
  • se servește

 

  • La final doresc sa va tentez cu niste bunatati:

Chocolate cake roll with butter cream

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *